a

Gemoterapia in stomatologie – I

(prima parte)

Gemoterapia, o metodă bioterapeutică, utilizează extracte din țesuturi embrionare vegetale aflate în faza de creștere și prelucrate în stare proaspătă.

Gemoterapia este apropiată alopatiei prin modalitatea de prescriere clinică – vindecarea simptomelor clinice și normalizarea parametrilor biologici – și homeopatiei prin modul de preparare – prima dilutie decimală hahnemaniană (1DH). Forma farmaceutică sunt meceratele glicerice – preparate lichide rezultate din extracția materiei prime de origine vegetală cu un amestec echilibrat de apă, alcool etilic și glicerină.

Țesuturile embrionare vegetale sau meristemele care dețin încă capacitate reproductivă utilizate în germoterapie sunt: Amenți (sau inflorescente), Boboci, Muguri (organele vegetative ale plantelor), Muguri florali, Ghinde, Ramuri tinere (sau mlădițe), Rădăcini tinere, Seva (limfa – lichidul care transporta în plante substanțele nutritive), Scoarță rădăcinilor (sau cortexul intern al rădăcinii), Scoarța ramurilor (sau cortexul intern al ramurilor tinere), Semințele.

Fiecare parte vegetală este bogată în țesut viu de creștere și are în mod specific anumite concentrații de principii active specifice fiecărei plante, conținând substanțe hormonale, acizi nucleici, săruri minerale, aminoacizi, vitamine și proteine, care interacționează cu stuctura proteică a mamiferelor și a omului.

Numită și Meristemoterapie (F. Pitera) și Fitoembrioterapie (Pol Henry), gemoterapia se poate indica individual sau în paralel cu terapiile clasice, (începând de la sugari, femei însărcinate, bătrâni) prescrisă de către medic pe baza unei anamneze, necunoscându-se reacții adverse.

În stomatologie / medicină dentară, că și în alte specialități medicale, gemoterapia – că de altfel și homeopatia și alte bioterapii – au o largă sferă teraputică cu indicații foarte clare, terapie blândă, fără efecte secundare.

În capitolele următoare voi trece în revista câteva situații / probleme /întrebări în domeniul stomatologic care pot să fie tratate / ameliorate /îmbunătățite cu preparate gemoterapice.

Este bine cunoscut faptul că multe persoane prezintă, cu toată tehnica și știința secolului în care trăim, frică / reținere / panică / fobie vis-a-vis de un tratament stomatologic. Experiențe neplăcute din trecut, o suprasolicitare mentală / fizică, la o persoană temperamental sensibilă, instalează o stare de anxietate întâlnită frecvent în societatea de consum a prezentului.

Anxiolitic vegetal prin excelență, în gemoterapie, este Extractul din muguri de Tei – Tilia tomentosa MG=1DH – este anti-spastic, vasodilatator blând, crește nivelul serotoninei, efect calmant, indicat în durerile din timpul primei erupții dentare, în ușoară hipertensiune arterială de stress (cu Olea europaea).

Indicat tot în anxietate, dar și cu efect asupra cordului și sistemului neurovegetativ și neurocardiac, este Extractul din mlădițe de Păducel – Crataegus oxyacantha MG=1DH. Extractul din muguri de Smochin – Ficus cărică MG=1DH – are acțiune anxiolitică cu efect asupra sistemului digestiv și a celui neurovegetativ, fiind și un bun reglator al axei cortico-hipotalamice.

Medicul indică posologia și durata tratamentului. Calea de administrare este cea orală. Maceratele glicerice indicate sunt soluții extractive ambalate în flacoane de sticlă. Produsul (picăturile indicate) se diluează în puțină apă și se recomandă menținerea lichidului câteva secunde în cavitatea bucală înainte de înghițire, pentru absorbție perilinguală.

“În anumite clipe misterioase, natură pare că gândește, visează, tresare la unison cu pulsația vieții universale.” ( Victor Hugo)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *