În acest articol voi descrie rolul tratamentului ortodontic în eliminarea unui factor favorizant / menținător al parodontopatiei marginale cronice. În acest sens mă refer la anomalii dento-maxilare și la “migrări” de poziții dentare că urmare a parodontopatiei.
Studiile de genetică, de antropologie și de genetică populațională argumentează rolul eredității în etiologia anomaliilor dento-maxilare. Este posibil că un copil să moștenească dinți lați pe un maxilar îngust sau dinți mici pe un maxilar mare.
Bruxismul poate fi definit că activitate nefuncțională, ocazională sau de obișnuință, diurnă sau nocturnă, care are drept consecință scrâșnirea, crisparea, lovirea (pocnirea) dinților, frecarea arcadelor dentare cu intensitate, frecvența și persistența.
Gemoterapia, ramură a bioterapiei, metodă de tratament cu extracte din țesuturi vegetale embrionare proaspete – țesuturi meristematice – își are originile în antichitate.
Gemoterapia, o metodă bioterapeutică, utilizează extracte din țesuturi embrionare vegetale aflate în faza de creștere și prelucrate în stare proaspătă.
Ortodonția interceptivă surprinde forme incipiente / ușoare de anomalii dento-maxilare, care prin instituirea unor măsuri terapeutice specifice previn instalarea unor malocluzii adevărate.
Activitatea interdisciplinară stomatologică răspunde dezideratului oricărui tratament stomatologic, acela de a restabili integritarea morfo-funcțională și funcțiile aparatului dento-maxilar, cu minim de sacrificiu biologic.
Ne-am obișnuit cu copiii care poartă aparate ortodontice mobilizabile de diferite culori, cu diferite decoruri, de la steluțe la inimioare, cu adolescenții care poartă aparate ortodontice fixe metalice cu module colorate, dar am văzut prea puțini adulți cu aparate ortodontice.
Specialitate a medicinei dentare – ORTODONŢIA ŞI ORTOPEDIA DENTO-FACIALĂ – studiază creşterea şi dezvoltarea aparatului dento-maxilo-facial, tulburările morfo-funcţionale, malpoziţiile dentare, generic cunoscute sub numele de anomalii dento-maxilare.